Capitolul 10 - Mesaje....

Am pus cafea in doua cesti si m-am indreptat spre living.Dean aprinsese focul in semineu si statea pe canapea.
--Poftim,am spus intizandu-i o ceasca.
--Mersi,mi-a raspuns el.
Am stat si ne-am baut cafelele povestind despre vietile noastre,de fapt daca ma gandesc bine el a povestit mai mult,eu evitam sa vorbesc despre toate deciziile gresite pe care putusem sa le iau in ultimi ani. Am dus cestile la bucatarie si cand m-am intors l-am gasit pe Dean langa usa.
--Pleci? am intrebat eu putin dezamagita.
--Da,scumpo,m-a sunat Greta si are nevoie de mine acasa,nu stiu exact ce s-a intamplat,mi-a spus el.
Am afirmat dand din cap,si l-am condus pana la usa.M-a luat in brate si m-a sarutat pe obraz apoi a disparut. Am urcat si eu la mine in dormitor am facut un dus si m-am urcat in pat. Mai aveam putin si adormeam cand mi-am auzit telefonul sunand. Nu avea cine sa ma sune la ora opt seara asa ca am  mers destul de incet spre telefonul care incetase sa mai faca zgomot. Am citit destul de adormita sms-ul primit."Deschide usa vecin-o!" Cuvintele din mesaj m-au trezit la realitate si mi-au accentuat teama.Am alergat la usa pregatita de un alta atac dar nu am gasit decat un alt plic. Am luat plicul rosu de pe prag si am intrat inapoi in casa asigurandu-ma ca am inchis bine usa. M-am intors in dormitor si am deschis plicul. Inauntru era o foaie impaturita in patru in mijlocul careia scria pe doua randuri "Adu-ti aminte ce s-a intamplat pe strada asta doua case mai la dreapta de a ta...doar nu ai uitat, nu?"am scapat foaia din mana.Eram socata, cum putusem sa uit locul acela? Era locul in care fusesem transformata, locul in care viata mea de om luase sfarsit.
Era casa care imi bantuia toate cosmarele,casa in care pierdusem tot si devenisem un vampir...era casa monstrului care preferase sa sacrifice o fata ca sa nu fie singur.Dar monstrul era mort, chiar eu ma ocupasem de asta...atunci cine era persoana care imi tot lasa mesaje?...
Respiram sacadat,eram cuprinsa de o teama groaznica...simteam intunericul prin toti pori la fel ca in noaptea aceea la restaurant.Atunci am realizat ca intunericul si teama pe care o simtisem in seara aceea nu veneau din spre Dean ci de la alcineva..."daca am simtit asta atunci si o simt iara cum, inseamna ca EL este aproape" am spus eu cu voce tare realizand ce seintampla.
Frica imi accentua simturile si puteam auzi cum cineva se apropia din spre padure de casa mea.Tremuram din toate incheieturile si ma simteam prinsa in intuneric, in acea putere care ma speria atat de tare.Am alergat spre debara, singura camera fara geamuri din casa,crezand ca voi fi mai in siguranta.

Stateam jos pe podea cu genunchi stransi langa mine, strangand in maini telefonul si sperand  ca acea persoana misteriosa nu ma va gasi. Nu mai fusesem atat de speriata de cand fusesem transformata. Telefonul a vibrat anuntand un alt mesaj.
Imi era teama sa citesc continutul dar cand am vazut destinatarul m-am mai calmat."Deschide usa scumpo!" mesajul era de la Dean.Am iesit din debara si am luat-o la fuga spre usa ....am deschis si fara sa ma gandesc la consecinte ,i-am sarit, pur si simplu, in brate.